le collectionneur

e foarte ciudat cât ajută scrisul să gândeşti
se frânge contactul cu lucrurile
aerul e
un val gros o
miere insuportabilă
grea
se ridică şi mă strânge de gât

când râzi ai ochii uşor înlăcrimaţi olea
ţin în ei
o senzaţie de
voluptate şi durere
forma patului
dezgolirea amiezii
unghiul coapsei
brăţara
mici deosebiri revărsate peste
amănunte fără importanţă

mâinile goale
citiseră o vreme colecţii de scrisori cu pasiune privirea
surâdea limpede pe deasupra
cutiei de santal
trage storurile olea
au plecat deja
reverele late pantofii frumoşi gulerul
desfăcut
din uşă
ţi-a cules detaliile
nepăsător
accesorii
preţuia în mod deosebit accesoriile
le-a rămas credincios

aş fi vrut să spun mai multe
alb nimicitor
lumina
apasă pe creieri
îmi inundă gura
cad de la sute de metri

mă uitam
după cineva ca tine

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s