act de identitate copie şi original

urmează
o singură linie dreaptă continuă
maşini negre
maşini
negre
de parcă lumea ar fi o linie neagră
imensă

foarte curat
dintr-o dată
se despică o linişte pare
că drumul pleacă şi sfârşeşte de aici

m-am străduit atâta vreme să înţeleg albumele de familie
să văd clar
costumul lustruit scaunul sobru serviciul de paşte
obrajii palizi şi ţepeni
dulceaţa şi apa de după
ceareul
concediile tapetul cel nou chitanţele şi actul de proprietate
o fericire măruntă care nu se ştie cum vine nu se ştie când a plecat
şi-a uitat să mângâie mulţumită tocul uşii

mă ustură ochii am
numai praf în cerul gurii
e ceva în aer
o simfonie amăruie
ceva în libertate
înoată în mine

mai ştii drumul de ţară?
o linie neagră continuă
nu sunt eu
eşti tu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s