crezi tu .. se numea “hai sa ne intrecem” era un fel de cult, si mereu cashtigam, aveam doprinta sa fug mult ca poate oi ajunge cel mai tare dintre toti,
mam rezumat in final doar la al meu cartier
si alergam ca prostu pana ramaneam fara aer 🙂
spunemi si tu o amintire din copilarie(o parte mai agresiva)
poate tot una pe tema dată
tot o alergare
decât că eram pe un coridor şi pe când eram aproape de finiş o uşă s-a deschis şi competitorul meu a intrat cu_căpăţâna într-un cărucior cu veselă
eu mi-am savurat victoria de una singură, restul lumii era la spital cu ăla, la coasere
în rest
nimicuri
nişte păr rupt cu satisfacţie şi o săritură din tren,
în mers , trenul
place colectia ta de ceasuri:)
LikeLike
mă bucur
mai e de lucru la ea
sunt zeci de poze
sau obsesii, tot aia e
LikeLike
🙂 cand eram mic aveam si eu o obsesie, sa alerg pana nu mai puteam respira, imi placea cand ma chinuiam sami revin!
LikeLike
sună masochist
dar poate a fost util
măcar ţi-ai aflat limitele
LikeLike
crezi tu .. se numea “hai sa ne intrecem” era un fel de cult, si mereu cashtigam, aveam doprinta sa fug mult ca poate oi ajunge cel mai tare dintre toti,
mam rezumat in final doar la al meu cartier
si alergam ca prostu pana ramaneam fara aer 🙂
spunemi si tu o amintire din copilarie(o parte mai agresiva)
LikeLike
poate tot una pe tema dată
tot o alergare
decât că eram pe un coridor şi pe când eram aproape de finiş o uşă s-a deschis şi competitorul meu a intrat cu_căpăţâna într-un cărucior cu veselă
eu mi-am savurat victoria de una singură, restul lumii era la spital cu ăla, la coasere
în rest
nimicuri
nişte păr rupt cu satisfacţie şi o săritură din tren,
în mers , trenul
subţire deci
LikeLike