cartea de pe cotieră

femeile frumoase nu umblă pe
străzi
olea

era aprilie
duminică
după-amiaza
ceva pe sfârşite oricum
şi cumva călduţ
ajunsesem în gara de nord încă o cafea şi încă o oră şi gata
iar iadul
sau
iar raiul
nu mai ştiu dar ce mai contează
n-aveam cum să n-o văd era literalmente lipită de geam
una cu el
una cu mâna lui
gură pe gura lui

avea
blugi ok
sacou ok
pantofi ok un ziar rulat o cută aspră între sprâncene o alură de profă
40 +
şi ochi umezi
strălucea ca o divă ea geamul peronul
lumea din jur
căuta febril vagoanele apoi trenul s-a mişcat brusc
el era din ce în ce mai mic mai mic mai mic
ea
din ce în ce mai stinsă
ca şi cum ar fi ţinut în braţe o valiză
goală
vraişte

s-a desfăcut încet şi de geam şi de suflet
se împacheta moale
mecanic
ca pe haina
din poală
o dată şi încă o dată şi încă
mai împacheta
când coboram

nici un sunet sau poate că se mătuise totul
bandajându-se antioraş
antidurere
antizâmbet
antiamintiri
anti
nimic
nimic în aer
doar nori
cârpe decolorate

sau poate că găsisem o carte
şi am deschis-o
la singura femeie frumoasă nefrumoasă pe care am văzut-o vreodată
înainte să cobor
pe partea dreaptă

2 Responses to “cartea de pe cotieră”

  1. kashifalvi Says:

    i would have loved it only if i knew how to read this

    Like

  2. maybe yes
    is a poem in romanian
    about a very inloved woman
    and one train

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s