status: disable

strâng hainele şi-au pierdut mirosul ultima oară dormisem între zgomote încercam să ascund ce nu ştiu verdictul se dăduse cumva

n-am nimic de declarat consistenţa vrerilor mele e tăiată de nopţi
cele mai înalte mai uriaşe gropi
de gunoi
învăţ
să văd
cum
înăuntru n-am termeni de comparaţie
restul
ţine de piele
în balamale şui o linişte
aplecată strivită de prea multă linişte
ilizibilă ca
o cumplită osteneală ca atunci când te întinzi şi gata
eşti al nimănui nimic nu ajunge la tine

cândva curgeam pe limbă apoi pe şale* mâinile ştiau brusc să se lege şi să înoate* în sus şi în jos curgeau oameni* nu ne vedeam* nu îi vedeam* nu ne vedeau* uneori îmi dau părul din ochi
închid lumina trag uşile
sting focul
vorbele se strâng la loc
pe
degete
e întuneric* lăptos* difuz* ca şi cum ai uita cine eşti

tot cam aşa cum
după buze vin de fiecare dată
fluturii
după tristeţe vine
ceaţa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s