anatomia gustului de in

de fiecare dată
şiroia apă
clopotele
depărtau multe ciori

erai deja pervertit
spate în spate
orbi
legaţi
ascultând cum în loc de feţe dumnezeu
ne-a pus suflete
pe dos
cum
încap toate
vioara pe coapsa goală hârşcâiala de cărbune
sub pânzele de in
răsuflarea
alta de la o zi spre cealaltă

am ştiut de când am văzut uşa
aş fi vrut să-mi vezi părul
să te intrige de parcă ai mărunţi un înţeles
răscolind sticluţe de culoare ca să pui lumina în locul cuvenit
câte vorbe sunt acum – nici una
şi câte sunete – toate
între ele ceva
ar trebui să poarte un nume

înălţimea singurătăţii se măsoară în fiecare ochi de geam
orice poveste începe cu o uşă
cineva mută scaunele uneori
ţi-aş fi putut spune cu puţine cuvinte
că avem viaţa pictată dinainte

ţine-mi mîinile departe

alice drogoreanu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s