nikogda ft vorona remix( înăuntru mirosea tare a hârtie strivită. lipsită de soare)

am pachetul pe hol. o lună şi ceva a proptit uşa.

am prăjit şuncă
şi am spart ouăle. şi-am închis uşa să nu se ducă mirosul. nu ştiu
în ce punct n-am mai auzit cum hârşcâie furculiţa. doar ploaia.
cum lucra în pervaz. tunetele. câinele râcâind pragul. plus
un piuit ciudat am crezut că e de la muzică. de la muzică era.

am luat foarfeca şi am tăiat sfoara sus. apoi hârtia pe muchie
imediat sub scrisul mic la expeditor. alte glasuri[…alte încăperi]
era a treia parcă. am scos-o dintre celelalte. o să le scot pe toate
una câte una. fără vreo ordine. o vreme am crezut că e ceva
cu asta. că ai pus bani înăuntru sau ai scris oarece.
nu ştiu. vreo chestie (nu râde n-am scuturat cartea să văd dacă pică ceva).

de unde băi capote două drumuri unul spre miazănoapte unul
spre miazăzi?
la dracu sunt om de oraş drumul de la uzină spre centru trecea
prin poarta noastră. de la uzină ajungeai la gară de acolo la bucureşti.
din centru o ţii drept
ajungi la munte.

am făcut o grămadă de teme iarna pe hol. nu vedeam decât
calcanul casei din faţă. un alb viermănos cu un geam
de unde nici acum nu ştiu dacă spiona cineva. era foarte sus.
sus era şi apartamentul unde luam meditaţii(o lună. la trigo) moşul
zicea să las jaluzelele aşa cum le-am găsit. trase. să nu ne vadă
vecinii. mă stresa vocea lui. poate că nu era el de vină doar
încăperea îngustă. din care n-am dedus decât radioul galben şi
tot galbenă pâcla în care locuiau nişte mobile. şi blocul de vizavi cu
alte geamuri cu jaluzele treisferturi trase. cu întuneric
înăuntru(atunci mă gândeam la topoare silenţioase şi cămătari. russian style)

iau aparatul şi ies pe balcon. jos între castani
e o bancă. o bancă verde pe care pot sta 4 persoane fără
să se înghesuie. nu-mi amintesc de când e aici. în faţă
sunt patru etaje. patru etaje la dreapta lor şi patru la stânga.
bej murdar. pe la sfârşitul lui august e chiar frumos. frunze mari
peste tot. galbene. cât un cap de copil. şi ciori. ele au loc. văd
cum ies din careul de patru şi patrulează deasupra. mereu vreau
să mă urc pe bloc să fiu eu deasupra lor sau măcar
cât mai aproape. oricât zoom aş avea.
câteodată la bancă vine tipa cu balerini. nu stă mult. fumează
nervos. cu tiră(cred că e la liceu). câteodată vorbeşte la telefon.
i-am făcut multe poze pentru că bâţâie mişto din picior. iau cheile
şi ies. acum sunt eu la bancă. stau şi mă uit la mine-n casă. pe balcon
nu e niciun aparat de fotografiat.

aş fuma o ţigare de mor. mi-e frică de ziua
în care n-o să găsesc nicăieri vreo ţigare ca de ziua
în care n-am să mai am cu cine sta de vorbă. ştiam
că o să întrebi dacă am citit alte glasuri.
da am citit-o. prima oară rezemată de calcan
cu faţa spre drum. şi nici acum nu ştiu dacă era
spre miazănoapte sau miazăzi.
în jur e pământ gras. negru bun. ţi-ar plăcea capote.

One Response to “nikogda ft vorona remix( înăuntru mirosea tare a hârtie strivită. lipsită de soare)”

  1. […] înăuntru mirosea tare a hârtie strivită. lipsită de soare. Wed Oct 20, 2010 13:07 pm am pachetul pe hol. o lună şi ceva a proptit uşa. am prăjit şuncă şi am spart ouăle. şi-am închis uşa să nu se ducă mirosul. nu ştiu în ce punct n-am mai auzit cum hârşcâie furculiţa. doar ploaia. cum lucra în pervaz. tunetele. câinele râcâind pragul. plus un piuit ciudat am crezut că e […] […]

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s