Posted in after eight, alice drogoreanu, angst, any colors you like, arhivăreala, art, black and white, brain, cec, clocks, ea, foto, fotografie, gallery, george vasilievici, heart, human been, jpg, jurnal, krasavita, literatura, memories, moment, money for nothing, monochrome, my movie, obsesii, photography, playback, poezie, pulse, romania, story, then and now, think about, this is the noise that keeps me awake, thru the lens

“ştiam cine este. mă suna de la un telefon public inventat înaintea vorbirii”

C O P Y R I G H T © A L I C E D R O G O R E A N U 2011

album: empatia e un borcan cu murături [work in progress]

Advertisements
Posted in alice, alice drogoreanu, aşa cum a fost, breaking news, brumar, carte, fang, jurnal, krasavita, literatura, poezie, romania, story, this is the noise that keeps me awake, wall

fang – jurnal de călătorie


odată lăsat din mână, fangul se mişcă. e de fel un traveller ca şi mine.

apocriful electric l-a rulat şi dezbobinat. mi-a lăsat un gust bun.
a mai fost şi aici: tigrul foarte zeltil şi-a suflecat ochelarii şi-a mârâit la el, ca un autopsier care se respectă.

o să fac update de câte ori se îndură travelleru’ să telegrafieze
( e leneş, ştiu). intră prin case, se pune la masă, se ghiftuie, trage un somn şi mere mai departe unde vede cu ochiu

Posted in agonia - glory box, alice, angst, any colors you like, aşa cum a fost, brain, city, faith, human been, jurnal, krasavita, life, memories, moment, money for nothing, motorină, obsesii, ploieşti, poem, poetry, poezie, romania, story, then and now, think about, this is the noise that keeps me awake, thru the lens, winter

iarna e bine să fii karenina

pe văleni e plin de lături. de seminţe şi de căcaţi. şi
rezemate de canaturi sicrie multe luminează prosper.
ca un costum de firmă. cred
că oricine s-ar simţi ţais în satin auriu. chiar dacă e contrafăcut.
pe la jumătatea drumului parcă te văd. cum mergi tu vioi spre leului
ca şi cum de la adresa aia încolo nu mai faci foamea. nu mai ai
restanţe la bancă. dintr-o dată poţi să
dai cu lavabil. să posezi carnet de conducere. să ai lcd
vogue şi portocale. copil.
şi mă suni să spui asta ca şi cum mi se schimbă şi mie
viaţa [nu mai ştiu nimic de tine şi
viitorul s-a dus pe pulă]

mamaie stătea în capătul străzii văleni.
la pistol. suna frumos. mă trimitea vizavi după eugenii
vizavi ăsta mi-a părut f mulţi ani ceva semirotund şi plat.
ca alimentara. cu doamne bătrâne în halate gri şi
ecuson brodat. n-am
trecut niciodată de mai mult de 10 case.
mi se părea că mă depărtez prea tare de mamaie şi de
pistolu ăla. că nu mai pot să vin înapoi. cu eugeniile în mână
mă uitam în susul străzii şi nu vedeam niciodată
cum se sfârşeste. acum stau în capătul ei
şi nu mai văd căsoaia de pe colţ.

după bcr miroase a sânge. a sânge stătut. îmi simt
sângele în urechi şi foamea înfăşurată pe mână.
ca aparatul. credincios şi rece. de data asta n-o să fac poze
merg pe stradă şi ştiu că asta
va fi poezie.

[mamaie a murit ţărancă. s-a măritat de la 16 ani la oraş da’ ea
tot mai ţinea în bucătărie o găleată cu capac de lemn. plină cu apă.
şi lingurile – într-o cană de lut. acum fac la fel. cu
o sumă de găleţi d-alea şi-a îmbăiat omul când
s-a trezit cu el în bătătură după război. dar asta e altă poveste ]
prin ‘80 au început demolările ca să tragă linii de tramvai. n-au ras decât
primul flanc de case. aşa
din dosul caselor verzi a răsărit ţigănia. o gingie vânătă
uriaşă de cocioabe. molfăiau la pietriş. din care
se rostogoleau aburi şi căcaţi chiar şi vara. acum au termopane
şi maşini de spălat în curte. ies aburi şi vara
şi se rostogolesc odată cu persanele pe asfalt. pe bordură
mamaile lor
monitorizează problema
cu punga de seminţe şi jobenu’ de la kfc
alături.

dar am făcut nişte poze grozave într-o noapte cu ninsoare
pentru că iarna e fată bună şi acoperă şi
maşinile de spălat şi pietrişul şi cartoanele
cu haine curate

după asta
a plouat mult. totul e curat acum
strălucesc în lumina de dimineaţă
ca adevărul.
oraşul n-a devenit mai frumos nici
lucrurile mai simple.
god moving over the face of the waters îmi spun şi
odată cu mine
pe stradă treceau
o pisică roşcată [ frumoasă ]
şi-o hăinuţă care ţine strâns un căluţ roz.
icr-gate style

[căsoaia mamaii s-a dus
ţigănimea a rămas şi asta chiar mă oftică]

Posted in alice, anunţ, brumar, bucuresti, carte, dan mihuţ, fang, gaudeamus, krasavita, lansare de carte, literatura, moment, poetry, poezie, romania, story, the sign, this is the noise that keeps me awake, v.leac

asta e, Fang pe ţeavă – lansare de carte Gaudeamus 2010

de vineri fangul e liber să înveţe să se mişte
să muşte mâna care l-a făcut
să se apere sau să atace. în general
să se descurce singur.
doar e al meu, nu?
(dacă ar fi pisoi ar fi mai simplu)

mno, să umble dară. acesta e fang:

fang – alice drogoreanu, ed. brumar 2010
volum îngrijit de V. Leac
paginat şi îmbrăcat de mine
iar lansarea se face la târgul de carte – Bucureşti, pe 20 noiembrie a.c.
pe la trei jumate p.m.
vine cine vrea. scapă cine poate

romexpo – stand brumar&tritonic. nivel 0.00, nr 17.

Posted in afternoon, agonia - glory box, alice, any colors you like, arhivăreala, aşa cum au fost, brain, carti, clocks, faith, human been, I am what I am, jurnal, krasavita, life, literatura, memories, moment, money for nothing, poem, poetry, poezie, pulse, romania, story, then and now, this is the noise that keeps me awake

nikogda ft vorona remix( înăuntru mirosea tare a hârtie strivită. lipsită de soare)

am pachetul pe hol. o lună şi ceva a proptit uşa.

am prăjit şuncă
şi am spart ouăle. şi-am închis uşa să nu se ducă mirosul. nu ştiu
în ce punct n-am mai auzit cum hârşcâie furculiţa. doar ploaia.
cum lucra în pervaz. tunetele. câinele râcâind pragul. plus
un piuit ciudat am crezut că e de la muzică. de la muzică era.

am luat foarfeca şi am tăiat sfoara sus. apoi hârtia pe muchie
imediat sub scrisul mic la expeditor. alte glasuri[…alte încăperi]
era a treia parcă. am scos-o dintre celelalte. o să le scot pe toate
una câte una. fără vreo ordine. o vreme am crezut că e ceva
cu asta. că ai pus bani înăuntru sau ai scris oarece.
nu ştiu. vreo chestie (nu râde n-am scuturat cartea să văd dacă pică ceva).

de unde băi capote două drumuri unul spre miazănoapte unul
spre miazăzi?
la dracu sunt om de oraş drumul de la uzină spre centru trecea
prin poarta noastră. de la uzină ajungeai la gară de acolo la bucureşti.
din centru o ţii drept
ajungi la munte.

am făcut o grămadă de teme iarna pe hol. nu vedeam decât
calcanul casei din faţă. un alb viermănos cu un geam
de unde nici acum nu ştiu dacă spiona cineva. era foarte sus.
sus era şi apartamentul unde luam meditaţii(o lună. la trigo) moşul
zicea să las jaluzelele aşa cum le-am găsit. trase. să nu ne vadă
vecinii. mă stresa vocea lui. poate că nu era el de vină doar
încăperea îngustă. din care n-am dedus decât radioul galben şi
tot galbenă pâcla în care locuiau nişte mobile. şi blocul de vizavi cu
alte geamuri cu jaluzele treisferturi trase. cu întuneric
înăuntru(atunci mă gândeam la topoare silenţioase şi cămătari. russian style)

iau aparatul şi ies pe balcon. jos între castani
e o bancă. o bancă verde pe care pot sta 4 persoane fără
să se înghesuie. nu-mi amintesc de când e aici. în faţă
sunt patru etaje. patru etaje la dreapta lor şi patru la stânga.
bej murdar. pe la sfârşitul lui august e chiar frumos. frunze mari
peste tot. galbene. cât un cap de copil. şi ciori. ele au loc. văd
cum ies din careul de patru şi patrulează deasupra. mereu vreau
să mă urc pe bloc să fiu eu deasupra lor sau măcar
cât mai aproape. oricât zoom aş avea.
câteodată la bancă vine tipa cu balerini. nu stă mult. fumează
nervos. cu tiră(cred că e la liceu). câteodată vorbeşte la telefon.
i-am făcut multe poze pentru că bâţâie mişto din picior. iau cheile
şi ies. acum sunt eu la bancă. stau şi mă uit la mine-n casă. pe balcon
nu e niciun aparat de fotografiat.

aş fuma o ţigare de mor. mi-e frică de ziua
în care n-o să găsesc nicăieri vreo ţigare ca de ziua
în care n-am să mai am cu cine sta de vorbă. ştiam
că o să întrebi dacă am citit alte glasuri.
da am citit-o. prima oară rezemată de calcan
cu faţa spre drum. şi nici acum nu ştiu dacă era
spre miazănoapte sau miazăzi.
în jur e pământ gras. negru bun. ţi-ar plăcea capote.

Posted in alice, aşa cum a fost, black and white, captain jack, clocks, I am what I am, krasavita, moment, night, poem, poetry, poezie, pulse, story, this is the noise that keeps me awake

(alice a what are u doing)

casa asta e o casă are două camere debarale
şi balcon. boierie micuţule. pe partea cu umbră. şi cu ciocănitori.
când am intrat prima oară mirosea a soacră-mea chiar dacă
nu mai locuia aici de câteva luni. mi-a povestit că voia
cât mai departe de cartier. o cred. deşi părea la curent
cu bârfele cu vecinii. am impresia că întreba de
control. de obicei erau morţi.

(din cauza fabricii de dero parcul din capătul străzii era o tunguskă
când ploua ferestrele făceau clăbuci şi cerul curcubeu. curcubee
n-am mai văzut demult. şi totuşi lumea nu pleacă. nimeni nu vinde
nimeni nu cumpără aici. sunt
apartamentele lor de la combinat)

m-am întors acu 15 ani cu-n copil în braţe.
era f cald. marea
majoritate a vieţii personale era dincolo. în saci. cărţi discuri.
chiloţi. paharele le-a făcut zob ăl bătrân când a cotit-o pe scară
(după linguriţe mi-a părut cu adevărat rău. dar cine stă
să răscolească în cioburi după ele. politically corect ar fi
să spun că erau de furat)

cred că au fost o mulţime
de lucruri de făcut. ţevi zugrăveală. iedera invada dormitorul
faze în care pereţii-s un ecran. plin de efecte uriaşe.
te aşezi în faţa lui şi desenezi cu mâna în aer: lămpiţe canapea tabloaşe dulceaţă
vacanţa de crăciun. tototot. tu eşti dumnezeul casei tale. fiat lux.
după aia vin cu viteză
prima zi de şcoală
becuri economice
un geam crăpat
o uşă şalie
un câine. vasele lui. cronţănelele lui. o chitară.
mocheta ruptă arcurile sărite. contu’ blocat. tot felu de chestii
pe care le strâng şi
nu mai apuc să le pun nicăieri. şi tu

mă gâdili cu urechea. pentru o clipă aud cum visezi.
aş rămâne aici abia am încălzit locul. o să vorbesc cu mihuţ
să-ţi dea id-ul mariei laurencin. e nici albă nici neagră
ca şi tine. iar depresiile ei par de treabă. e 3.49 îmi intră fum în ochi
şi antena 3 e în revizie tehnică.